Panourile în curte, nu pe casă: când merită montajul pe sol și ce presupune

La un sistem de 5–8 kWp, dimensiunea pe care o montăm cel mai des la case, vorbim de 10–16 panouri fotovoltaice de 500 W. Pe acoperiș, ele stau cum le permite acoperișul. Pe sol, le orientezi tu: sud pur, fără obstacole, cu înclinarea optimă. Pentru România, unghiul care maximizează producția anuală e în jur de 30–35°, iar o structură în curte îl poate atinge exact. În plus, acoperișul scapă de găuri și de sarcini suplimentare.

Prețul pentru asta se plătește în teren ocupat și în lucrări care nu se mai văd după montaj: fundația, cablul îngropat și câteva hârtii în plus la primărie.

Când câștigă curtea

Dacă te regăsești în una dintre situațiile de mai jos, solicitǎ oferte pentru ambele variante și compară producția estimată alături de preț.

Acoperișul e orientat prost sau e umbrit. Pantele spre est și vest pierd o parte din producție, iar cele spre nord pierd mult. Umbra unui coș, a unei lucarne sau a copacului din curtea vecinului poate trage în jos producția unui șir întreg de panouri, mai ales dacă sistemul nu are optimizatoare. Pe sol, alegi locul fără umbre și unghiul corect, fără compromisurile impuse de o casă construită cu alte priorități.

Acoperișul trebuie refăcut în următorii ani. Dacă țigla sau tabla se schimbă curând, vei plăti demontarea și remontarea panourilor. Țigla ceramică veche, șarpantele subdimensionate și plăcile de azbociment sunt un suport prost pentru orice sarcină în plus.

Ai nevoie de mai mult decât încape pe casă. O pompă de căldură sau o mașină electrică împing necesarul peste cei 5–8 kWp obișnuiți, iar în curte nu te oprește marginea streașinii.

Accesul și răcirea contează și ele, chiar dacă rareori decid singure. Panourile de pe sol se spală cu furtunul și se curăță de zăpadă cu o perie, fără schelă și fără ham. Structura e ventilată pe toate părțile, iar modulele care se încălzesc mai puțin produc ceva mai mult în lunile fierbinți.

Dacă ai un acoperiș nou, orientat spre sud, fără umbre, și o curte mică pe care o folosești intens, montajul pe casă rămâne varianta mai simplă și mai ieftină. Pentru acoperișurile din tablă, am scris separat despre alegerea dintre perforare și cleme mecanice la tabla cutată.

Ce plătești în plus

Montajul pe sol costă de regulă mai mult pe kWp decât cel pe acoperiș. Structura trebuie să stea singură, fără sprijinul unei șarpante, deci e mai masivă. Fundația e o lucrare separată. Cablul până la casă poate avea zeci de metri și trebuie îngropat. Diferența depinde mult de teren și de distanță, așa că merită raportată la cât costă azi un sistem la cheie pe kWp înainte să decizi.

Apoi, terenul. Cele 10–16 module ale unui sistem rezidențial tipic acoperă câteva zeci de metri pătrați, dar suprafața reală ocupată e de două-trei ori mai mare. Rândurile trebuie distanțate ca să nu se umbrească reciproc iarna, iar în nordul Moldovei soarele de la amiază abia trece de 19° deasupra orizontului la solstițiul de iarnă. Iarba de dedesubt trebuie tunsă, vegetația înaltă ținută departe.

Un sistem în curte e și mai expus: la copii, la animale, la furt. Un gard, șuruburi antifurt și o poliță de locuință care numește explicit instalația costă puțin față de valoarea echipamentelor.

Fundația: pe ce stă structura

O structură de panouri pe sol e, practic, o velă. Vântul care bate din spate sau de dedesubt încearcă s-o smulgă, iar zăpada o apasă. Fundația trebuie dimensionată pentru ambele, conform zonei de vânt și de zăpadă în care se află casa, stabilite în România prin normativele CR 1-1-3 pentru zăpadă și CR 1-1-4 pentru vânt.

Pentru o gospodărie, alegerea se face aproape mereu între două soluții. Șuruburile de sol sunt țevi zincate, filetate, înșurubate mecanic. Merg în soluri argiloase sau nisipoase fără multe pietre, se montează repede, fără beton, și se pot scoate ulterior. În teren pietros sau cu umplutură nu intră. Fundațiile izolate din beton, turnate sau prefabricate, cu ancore pentru structură, merg pe orice teren, inclusiv în pantă, dar cer săpătură, timp de întărire și sunt greu de înlăturat.

Pilonii bătuți cu utilaj sunt rapizi la parcurile mari și rareori se justifică pentru o singură casă.

Adâncimea contează mai mult decât tipul. Fundația trebuie să treacă sub adâncimea de îngheț din STAS 6054-77, altfel pământul care îngheață și se dezgheață ridică și strâmbă structura în câteva ierni. În județul Suceava, proiectele locale lucrează cu 1,00–1,10 m, printre cele mai mari valori din țară.

Câteva detalii fac diferența între o structură care ține 25 de ani și una care se strâmbă după trei ierni. Un instalator serios face o probă de înșurubare și măsoară rezistența la smulgere înainte să stabilească soluția, în loc să aleagă din ochi. Marginea de jos a panourilor trebuie ridicată suficient încât zăpada care alunecă de pe module să nu se strângă sub ele și să le acopere; cu iernile din nordul țării, înălțimea asta nu se negociază. Distanța dintre rânduri se calculează pentru soarele de la sfârșitul lui decembrie, când umbrele sunt cele mai lungi. Iar structura trebuie să fie din aluminiu sau oțel zincat la cald, pentru că orice altceva ruginește repede în contact cu umezeala din sol. Sistemele de fixare pe care le distribuim sunt un reper util când compari o ofertă cu o structură sudată local din profile nezincate.

Cablul îngropat: drumul de la panouri la casă

La montajul pe acoperiș, cablurile coboară câțiva metri până la invertor. În curte, traseul prin pământ poate avea 20, 40 sau 60 de metri. Aici apar cele mai multe greșeli, pentru că șanțul se acoperă și nimeni nu mai vede ce e dedesubt.

Prima decizie e locul invertorului. Montat lângă panouri, trimite spre casă curent alternativ, cu pierderi mai ușor de controlat pe distanță, dar trebuie să fie de exterior (IP65 sau mai mult) și ferit de soarele direct. Montat în casă, în garaj sau în camera tehnică, cere curent continuu prin pământ, cablu solar dedicat și mai multă atenție la protecții. La distanțe mari, prima variantă e adesea mai practică.

Secțiunea cablului crește odată cu lungimea traseului, ca pierderile și încălzirea să rămână mici. Pe 30–50 m, asta înseamnă de multe ori o treaptă sau două peste ce s-ar folosi pe acoperiș. Diferența de preț la cablu e mică față de energia pierdută în 25 de ani.

Regulile pentru linii electrice în cablu sunt date în România de normativul NTE 007/08/00. Pentru o curte, asta înseamnă în principal:

1. Șanț de circa 0,7–0,8 m adâncime, mai adânc sub aleile carosabile.
2. Cablu pentru pozare în pământ (de exemplu CYABY sau echivalent armat) sau tras printr-un tub de protecție rigid ori copex dedicat.
3. Pat de nisip dedesubt și deasupra cablului, ca pietrele să nu-l deterioreze.
4. Bandă de avertizare la 20–30 cm deasupra, ca oricine sapă ulterior să știe ce urmează.

Înainte să se acopere șanțul, cere fotografii și o schiță a traseului. Peste zece ani, când cineva sapă pentru un gard sau o fosă, schița aceea îți poate salva instalația.

Structura metalică se leagă la priza de pământ, iar sistemul primește descărcătoare la supratensiune atât pe partea de curent continuu, cât și pe cea de curent alternativ. O structură metalică izolată în mijlocul curții e mai expusă la trăsnet decât una pe acoperiș, așa că evaluarea riscului de trăsnet intră în proiect. Toată partea electrică o execută un electrician autorizat ANRE, care semnează și documentația de racordare. Dacă preferi ca o singură echipă să răspundă de montaj și de partea electrică, vezi cum funcționează instalarea certificată Giaul.

Hârtiile

Pentru o casă, montajul pe sol nu cere, de regulă, autorizație de construire. Articolul 11 din Legea 50/1991 permite montarea sistemelor fotovoltaice ale prosumatorilor pe clădiri, pe anexe gospodărești și pe sol fără autorizație, cu înștiințarea prealabilă a primăriei. Aceeași prevedere cere ca structura să preia greutatea proprie și a panourilor, vântul și zăpada, adică exact ce am discutat la fundații. Statutul de prosumator acoperă instalații de până la 400 kW pe loc de consum, deci orice sistem rezidențial se încadrează.

Scutirea are totuși limite:

• Zonele protejate și monumentele istorice ies din excepție. Acolo ai nevoie de certificat de urbanism, avizul Direcției Județene pentru Cultură și autorizație.
• Fundațiile masive din beton armat pot fi tratate ca lucrare de construcții separată, așa că întreabă la primărie; șuruburile de sol evită în general discuția.
• Dacă „curtea” e de fapt o parcelă agricolă extravilană, intri pe regimul fondului funciar, cu avize în plus.

Înștiințarea se depune înainte de începerea lucrărilor și cuprinde datele tale, adresa și numărul de carte funciară, puterea sistemului, o schiță a amplasării în curte și datele instalatorului. Dacă ai dubii despre regulamentul local de urbanism, un certificat de urbanism îți dă un răspuns oficial. Lucrările făcute fără autorizație acolo unde ea e obligatorie se amendează cu 1.000–100.000 de lei.

Partea energetică merge separat: aviz tehnic de racordare (ATR) de la distribuitor, instalator atestat ANRE și contract cu furnizorul. Aici s-a schimbat ceva de curând. Legea 160/2026, în vigoare din 26 iulie 2026, a trecut prosumatorii pe decontare lunară, iar compensarea cantitativă pentru instalațiile de până la 200 kW e garantată până la 31 decembrie 2030. Aplicarea concretă diferă între furnizori, așa că verifică la al tău condițiile actuale înainte să dimensionezi sistemul.

Ordinea în care se face

1. Observă curtea mai ales iarna. Notează zona fără umbre între orele 9 și 16 și distanța până la tabloul electric al casei.
2. Verifică extrasul de carte funciară. Zonă protejată sau extravilan înseamnă certificat de urbanism înainte de orice altceva.
3. Cere oferte pentru acoperiș și pentru sol, cu producția estimată pentru fiecare.
4. Oferta trebuie să spună tipul și adâncimea fundației, tipul și secțiunea cablului, adâncimea șanțului și locul invertorului. Dacă lipsește ceva, întreabă înainte să semnezi.
5. Înștiințarea la primărie și cererea de ATR, cu cine le depune scris în contract.
6. Montajul, cu fotografii ale șanțului deschis și dosar de execuție la final.
7. Contorul bidirecțional și contractul de prosumator.

Pe scurt

Curtea câștigă atunci când acoperișul te limitează: e prost orientat, umbrit, vechi sau prea mic pentru consumul tău. Plătești în teren, în buget și în trei lucruri pe care nu le mai vezi după montaj: fundația sub adâncimea de îngheț, cablul pozat corect și înștiințarea depusă la timp. Făcut cum trebuie, un sistem pe sol produce mai mult și se întreține mai ușor decât unul pe casă, timp de 25–30 de ani.

FAQ

Când merită să montezi panourile fotovoltaice pe sol, nu pe acoperiș?

Montajul pe sol merită luat în calcul atunci când acoperișul este prost orientat, umbrit, vechi sau prea mic pentru necesarul de energie. În curte poți alege mai liber orientarea, înclinarea și poziția panourilor, fără compromisurile impuse de forma acoperișului.

Cât spațiu ocupă un sistem fotovoltaic montat în curte?

Un sistem rezidențial de 5–8 kWp poate avea aproximativ 10–16 panouri de 500 W. Panourile ocupă câteva zeci de metri pătrați, însă suprafața efectivă necesară este mai mare, deoarece rândurile trebuie distanțate pentru a evita umbrirea reciprocă, mai ales iarna.

Ce fundație este necesară pentru panourile montate pe sol?

Structura trebuie dimensionată pentru greutatea proprie, panouri, vânt și zăpadă. În funcție de teren, se pot folosi șuruburi de sol sau fundații izolate din beton. Alegerea trebuie făcută după caracteristicile terenului și după solicitările de vânt și zăpadă din zona respectivă.

Cum se face legătura dintre panourile din curte și casă?

Cablurile sunt de regulă îngropate și trase până la locul unde este montat invertorul. Șanțul trebuie executat corespunzător, cu protecția cablului, pat de nisip și bandă de avertizare. Înainte de acoperirea șanțului este util să fie fotografiat și documentat traseul pentru intervenții viitoare.

Este nevoie de autorizație pentru montarea panourilor fotovoltaice pe sol?

Pentru sistemele fotovoltaice ale prosumatorilor există, în condițiile prevăzute de legislație, posibilitatea montării pe sol fără autorizație de construire, cu înștiințarea prealabilă a primăriei. Există însă excepții, de exemplu pentru zone protejate, monumente istorice sau anumite situații privind fundațiile și terenurile agricole extravilane. În caz de neclaritate, trebuie verificat regimul local înainte de începerea lucrărilor.

Unele imagini din acest articol au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale și sunt utilizate în scop ilustrativ.