Aplicația invertorului, explicată: cele 6 cifre pe care să le verifici lunar ca să identifici o problemă din timp

Un singur panou cu o diodă de bypass defectă poate tăia 5–10% din producția unui string. Luni la rând, fără nicio alarmă în aplicație. Invertorul funcționează, graficul zilnic arată ca un deal frumos, iar factura vine doar puțin mai mare decât te așteptai.

Așa arată cele mai multe probleme la un sistem fotovoltaic. Rareori se anunță cu un ecran roșu. De obicei se văd ca o cifră puțin mai mică decât ar trebui, lună de lună, până când cineva o compară cu ceva.

Aplicația invertorului tău (FusionSolar, mySolarEdge, Fronius Solar, SEMS, Solis Cloud, Solarman și altele) îți arată deja tot ce îți trebuie pentru comparația asta. Meniurile și denumirile diferă de la un producător la altul, datele de bază sunt aceleași. Mai jos sunt șase cifre pe care merită să le notezi în prima zi a fiecărei luni, într-un tabel simplu sau într-un caiet, cu valorile de referință și pragurile care ar trebui să te pună în mișcare.

1. Producția lunii, pusă lângă aceeași lună de anul trecut

Prima cifră e cea mai simplă: totalul de kW produs în luna care tocmai s-a încheiat. Luată singură, spune puțin. Pusă lângă aceeași lună din anul anterior, devine cel mai bun detector pe care îl ai.

Panourile se degradează de regulă cu 0,4–0,7% pe an, așa că pierderea din îmbătrânire abia se vede de la un an la altul. Vremea cântărește mult mai mult. Diferențele de soare dintre ani produc variații de ±10% fără ca sistemul să aibă ceva.

Pragul de la care merită să investighezi: o scădere de peste 15% față de aceeași lună a anului trecut. Între 10 și 15%, uită-te cu atenție și la luna următoare. Dacă scăderea se repetă, explicația cu vremea devine tot mai puțin credibilă.

2. Producția specifică, în kWh/kWp

În primul an de funcționare nu ai cu ce compara. Aici intervine a doua cifră: producția lunară împărțită la puterea instalată. Rezultatul, în kWh/kWp, îți permite să pui sistemul tău lângă o estimare, lângă sistemul vecinului sau lângă un sistem de altă dimensiune.

Estimarea o obții gratuit din PVGIS, instrumentul Comisiei Europene. Introduci adresa, înclinarea și orientarea panourilor și primești producția estimată pentru fiecare lună. Ca reper general, în România un sistem orientat spre sud, la 30–35°, produce de obicei între 1.150 și 1.350 kWh/kWp pe an, cu vârfuri de aproximativ 140–165 kWh/kWp în lunile de vară și doar 25–45 kWh/kWp în decembrie–ianuarie.

Să luăm un sistem de 6 kWp, din intervalul de 5–8 kWp pe care îl montăm cel mai des la case. Într-o lună bună de vară ar trebui să vezi cam 840–990 kWh. În plină iarnă, 150–270 kWh. Dacă aplicația îți arată 650 kWh într-un iulie fără vreme neobișnuit de proastă, ai o problemă de găsit. Dacă îți arată 180 kWh în ianuarie, totul e în regulă, oricât de mic ar părea numărul.

3. Diferența dintre stringuri

Aici se ascunde dioda de bypass din primul paragraf. Dacă sistemul are două sau mai multe stringuri, sau folosește două intrări MPPT, aplicația îți arată separat tensiunea și curentul pe fiecare, de obicei în detaliile invertorului, la secțiunea dedicată intrărilor de curent continuu. Două stringuri cu același număr de panouri, aceeași orientare și aceeași înclinare ar trebui să arate valori aproape identice în orice moment al zilei. Uită-te la ele la prânz, într-o zi senină, când diferențele ies cel mai clar în evidență. Un string care stă constant sub celălalt, zi după zi, are aproape întotdeauna o cauză fizică: un panou cu o diodă defectă, un conector oxidat, o umbră nouă de la un copac care a crescut sau de la o antenă montată pe casa vecină. Totalul lunar nu te ajută aici, pentru că pierderea de pe un singur string se diluează în producția întregului sistem și dispare în variațiile de vreme.

Dacă stringurile au orientări diferite, de exemplu unul spre est și unul spre vest, comparația directă nu mai are sens. Notează în schimb raportul dintre ele în fiecare lună și pune-l lângă raportul din aceeași lună a anului trecut. Ar trebui să fie foarte apropiate.

Pentru instalatori, o diferență care persistă e motivul pentru o vizită cu camera termografică: o diodă de bypass defectă sau un panou cu probleme se văd de regulă ca zone mai calde decât restul.

4. Rezistența de izolație

E cifra pe care aproape nimeni nu o urmărește, deși e singura din listă care ține direct de siguranță. Rezistența de izolație arată cât de bine e izolat circuitul de curent continuu (panouri, cabluri, conectori) față de pământ. Invertorul o măsoară înainte de fiecare conectare la rețea, de regulă dimineața, când pornește.

Standardul de siguranță IEC 62109-2 stabilește pragul minim printr-o formulă: tensiunea maximă a câmpului de panouri împărțită la 30 mA. Pentru un sistem de 1.000 V, pragul este 1.000 V ÷ 0,03 A ≈ 33 kΩ. Producătorii setează adesea praguri mai stricte. Sub prag, invertorul refuză să pornească și afișează o eroare de tip „Isolation fault” sau „PV insulation low”.

Până la eroare, valoarea poate coborî încet, lună de lună. Unele aplicații afișează rezistența de izolație direct în detaliile invertorului, altele o pomenesc doar în jurnalul de evenimente, după ce pragul a fost deja depășit. Dacă a ta o arată, notează-o. Un sistem sănătos stă mult deasupra pragului. O scădere constantă de la o lună la alta, mai ales după ploi sau în diminețile cu rouă, indică de obicei un cablu cu izolația deteriorată ori un conector în care a intrat apă. Când vezi tendința asta, cere o verificare de la instalatorul tău sau prin serviciul nostru de întreținere și asistență post-vânzare, înainte ca invertorul să rămână oprit tocmai într-o zi bună de vară.

5. Tensiunea maximă a rețelei și deconectările

Unele pierderi nu vin din sistemul tău, ci din rețeaua la care e racordat. Invertorul are voie să injecteze doar cât timp tensiunea din punctul de racordare rămâne în limite. Pragul de referință este 253 V pe fază, adică tensiunea nominală de 230 V plus 10%. Când tensiunea se apropie de el, invertorul reduce puterea. Când îl depășește, se deconectează, așteaptă un interval stabilit prin setări și reîncearcă.

Pe o stradă cu mulți prosumatori și cu postul de transformare departe, asta se întâmplă exact în orele cele mai productive: la prânz, într-o zi senină de primăvară sau de vară. În graficul zilnic se vede ca un fierăstrău. Producția urcă, cade brusc la zero, revine, cade iar.

Ce notezi: tensiunea maximă înregistrată în luna trecută, dacă aplicația o afișează, și numărul de evenimente de tip „Grid overvoltage” din jurnalul de alarme. Câteva pe lună sunt suportabile. Dacă apar aproape zilnic, pierzi producție, iar remedierea ține de rețea. Ai dreptul să sesizezi operatorul de distribuție, iar jurnalul invertorului e cea mai bună dovadă pe care o poți atașa.

Ce nu faci: nu ridici pragul de tensiune din setările invertorului. ANRE tratează modificarea reglajelor de protecție în afara normelor tehnice drept contravenție, cu amendă între 2.000 și 4.000 de lei, iar efectul practic e că tensiunea urcă pentru toți vecinii de pe aceeași linie.

Dacă ai de ales un invertor nou, verifică în fișa tehnică funcția P(U), care reduce puterea treptat pe măsură ce tensiunea crește, în loc să oprească brusc injecția. O găsești la modelele conforme cu standardul EN 50549-1 și merită căutată și atunci când alegi din gama de invertoare on-grid și hibride pe care o distribuim.

6. Cât din producție consumi chiar tu

Ultima cifră îți spune cât valorează, de fapt, energia pe care o produci. Dacă sistemul are un contor inteligent sau un senzor de energie montat la tablou, aplicația împarte producția în două: energie consumată direct în casă și energie exportată în rețea. Procentul consumat direct se numește autoconsum.

Diferența de valoare dintre cele două e mare. Pentru luna mai 2026, datele OPCOM arată că energia disponibilă la prânz a fost exportată la aproximativ 130 lei/MWh, iar cea necesară seara a fost importată la aproximativ 1.200 lei/MWh. Pe 14 martie 2026, între orele 11:00 și 14:00, prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au intrat chiar în teritoriu negativ, iar seara au depășit 865 lei/MWh. Prețurile de pe piața angro nu sunt cele de pe factura ta, dar logica se păstrează: un kWh folosit în casă la prânz valorează mult mai mult decât unul trimis în rețea la aceeași oră. Cum se traduce asta în lei explicăm pe larg în ghidul despre factura de energie după instalarea sistemului.

Urmărește procentul lunar de autoconsum și cum evoluează. Dacă scade fără să-ți fi schimbat obiceiurile, verifică dacă vreun consumator mare (boilerul electric, pompa de căldură, încărcarea mașinii) a alunecat spre seară. Dacă rămâne constant mic, ai o informație concretă pentru decizia de a muta consumul spre orele de prânz sau de a adăuga un sistem de stocare a energiei.

Tabelul de la începutul lunii

Șase cifre, cinci minute pe lună. Notate în același tabel, lună de lună, transformă aplicația invertorului într-un jurnal al sistemului. Prima lună de date nu îți spune aproape nimic. După un an ai o referință completă pentru fiecare lună, iar o abatere de 15% iese în evidență fără niciun calcul complicat. Exact asta face diferența între o diodă de bypass găsită în aprilie și una găsită după trei veri pierdute.

FAQ

Cât de des ar trebui să verific aplicația invertorului?

Este recomandat să verifici aplicația cel puțin o dată pe lună, ideal în prima zi a fiecărei luni. Notează valorile într-un tabel simplu pentru a putea observa evoluția de la o lună la alta. După un an, vei avea o referință mult mai clară pentru fiecare perioadă și vei putea identifica mai ușor abaterile neobișnuite.

Când trebuie să mă îngrijoreze o scădere a producției?

O scădere de peste 15% față de aceeași lună a anului trecut este un semnal că merită să investighezi cauza. Diferențe de 10–15% pot apărea și din cauza vremii, însă dacă scăderea se repetă, explicația devine mai puțin probabilă. Pentru o comparație corectă, este important să ții cont de condițiile meteo din cele două perioade.

Ce înseamnă dacă două stringuri produc diferit?

Dacă două stringuri au același număr de panouri, aceeași orientare și aceeași înclinare, valorile lor ar trebui să fie apropiate. O diferență care persistă de la o zi la alta poate indica o problemă fizică, precum o diodă de bypass defectă, un conector oxidat sau o umbrire nou apărută. Comparația este cel mai relevantă în jurul prânzului, într-o zi senină.

De ce este importantă rezistența de izolație?

Rezistența de izolație este importantă deoarece indică starea izolării circuitului de curent continuu față de pământ. O scădere constantă, mai ales după ploaie sau în diminețile cu rouă, poate indica deteriorarea izolației unui cablu sau pătrunderea apei într-un conector. Dacă observi o astfel de tendință, este recomandată o verificare de către instalator înainte ca invertorul să ajungă să se oprească.

Ce înseamnă deconectările repetate ale invertorului de la rețea?

Dacă în aplicație apar frecvent evenimente de tip „Grid overvoltage”, este posibil ca tensiunea rețelei să crească prea mult în anumite momente ale zilei. În astfel de situații, invertorul poate reduce puterea sau se poate deconecta temporar, ceea ce apare în grafic ca o creștere urmată de căderi bruște ale producției. Dacă evenimentele apar aproape zilnic, jurnalul invertorului poate fi folosit ca dovadă atunci când sesizezi operatorul de distribuție.

Unele imagini din acest articol au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale și sunt utilizate în scop ilustrativ.